Pentru a trata această tema, în primul rând e necesară delimitarea celor două concepte: democraţia, statul de drept.Democraţie-regimul politic fundamentat pe principiul suveranităţii naţionale (naţiunea conduce statul prin reprezentanţii săi aleşi, pe principiul separării puterilor în stat, pe principiul egalităţii tuturor în faţa legii. Democraţia este inseparabilă de respectarea drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Democraţia şi statul de drept constituie o uniune indivizibilă. Prin statul de drept înţelegem toate principiile şi procedurile prin care se garantează libertatea individului şi participarea acestuia la viaţa politică.
Într-un stat democratic cetăţeanul este cel care îşi alege conducătorii. O parafrazare a acestei propoziţii sună cam aşa "Democraţia este dreptul de a-şi alege dictatorii" şi adesea se dovedeşte a fi astfel. Conducătorii vin în fruntea unui stat pe cale democratică, pe care însă nu o urmează de-a lungul mandatului său.Cunoaştem numeroase exemple în istorie de acest fel.Însă a fi în fruntea unui stat nu înseamnă a manifesta prezenţa fizică(cum se întamplă adesea), ci a se implica în rezolvarea problemelor de ordin economic, social, cultural ş.a., răspunzînd în acelaşi timp consecinţelor pentru deciziile luate. La fel ca şi viaţa cotidiană ne supune mereu alegerii, pornind de la cele mai mărunte lucruri, algerea unui guvernator ar trebui să ne preocupe în mod responsabil pentru că cetăţenii de rînd sunt cei care suferă de pe urma unei alegeri nepotrivite. În concluzie- noi suntem cei care ne alegem viitorul.
Raportând cele două definiţii propriei persoane pot să afirm că nu trăim într-o lume pe care o putem numi democratică. Ca argument aduc banalul şi des menţionabilul exemplu "al uniformei". Să ne imaginăm această situaţie sub forma unui stat "democratic", unde şcoala este statul, direcţiunea-puterea executivă, legislativă şi judecătorească(ceea ce deja exclude principiul se pararii puterilor in stat),iar elevii cetăţenii. Să presupunem că e nevoie să se aprbe aplicarea unei legi susţinută de o parte din guvernatori şi respinsă de o alta(profesorii s-au împărţit în două tabere în ceea ce priveşte uniforma), atunci vine în aplicaţie referendumul(este folosit pentru a desemna procesul de consultare directă a cetăţenilor unei ţări în legătură cu un text de lege de o importanţă cu totul deosebită sau asupra unei situaţii de importanţă naţională). În acest moment ne dăm cu toţii seama că microstatul în care existăm nu este deloc democratic, pentru că referendumul nu a fost efectuat, ci doar ne-a fost pus la cunoştinţă că noul regulament prevede purtarea uniformei.
Situaţia menţionata mai sus, însă, nu este din fericire cea care este reprezentativă colectivului de elevi şi lumii din interiorul şcolii. De regulă profesorii ne cer părerile în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor instructiv-educative.
În concluzie:existăm într-un mediu moderat democratic.
